Balada miezului balcanic și hiperinflația

Toată lumea vorbește de inflație, hiperinflație de creșteri de prețuri… vai, vai maică! Că masa monetară crește masiv în ultimii ani nu mai este un secret pentru nimeni. De asemeni că prețurile au explodat la toate mărfurile de la petrol la bumbac iarăși nu mai este nimic nou. Ce rămâne de fapt o constantă este că inundația de bănet la care suntem supuși trebuie să se curgă undeva.

Balada miezului balcanic și hiperinflația

Apare acel fenomen pe care americanii l-au numit asset price inflation, adică o inflație a prețurilor activelor. Fie că sunt mărfuri (gaze, grâu, etc) fie că sunt acțiuni ale unor firme solide, imobiliare, toate acestea cresc în preț pentru că acea masă monetară trebuie introdusă în sistem iar nimeni nu vrea să își țină banii în saltea. Iar asta e duda, toate activele se scumpesc iar cei care dețin activele sunt protejați de inflație. În medie istorică indicii mondial au oferit 7-11% anual, ceva mai puțin imobiliarele sau aurul. 

Orice deținător de active va râde înfundat când aude că anul ăsta o să fie 5% inflație iar în același timp cu cea mai banală strategie de investiții posibilă, orice deținător al unui ETF MSCI World a făcut de la 1 ianuarie până acum peste 15% performanță. Practic cei mai afectați de inflație sunt cei care nu dețin active, cei care primesc salarii care se devalorizează anual și nu cresc la pasul inflației.

Bursa de valori a devenit cel mai democratic instrument existent. Poți cu câteva click-uri să fi partener de afaceri cu orice management de top și poți participa la succesul oricărei afaceri listate oriunde pe glob. Trăim vremuri fenomenale în care orice pârlit poate să cumpere de pe un telefon mobil un ETF cu 3000 de acțiuni în el. Din păcate aproape nimeni nu profită de această democratizare masivă. Sub 1% din populația estului Europei deține acțiuni.

Dacă în urmă cu 20 de ani era o adevărată aventură să cumperi acțiuni la niște comisioane nesimțite, acum am picat în cealaltă extremă. Comisioanele sunt aproape inexistente, cu un app ai rezolvat tot în câteva secunde. Am intrat în acel fenomen: gamification.

Există în estul Europei și nu numai, o grămadă de mituri și idei preconcepute despre investiții în general. Din cauza asta marea majoritate a populației nu ia parte la dezvoltarea economică a ultimilor zeci de ani. Aceea expresie penibilă de pe la noi și italieni, jucatul la bursă, face ca pentru majoritatea orice investiție să fie un șmen, o învârteală, ceva aproape ilegal.

Probabil e nevoie de un pic de creier și de citit câteva cărți, altfel foarte multă lume ajunge să confunde păcănelele cu investițiile, ceea ce este pe termen lung fatal. E cool să te hăhăi pe Facebook cu meme-stocks și alte baliverne dar în cont din nefericire bate vântul. E adevărat că toți trebuie să înceapă de undeva dar cei mai mulți nu mai ajung niciodată pe poteca corectă.

Orice Dorel/Gigel/Mischu are senzația ca el e miezul și nu citește nimic, dar absolut nimic nici măcar instrucțiunile telecomenzii. Singura lectură pe sărite din viață a fost Harap Alb dar poate să-ți explice astronomie, diplomație, virologie, istorie ori că Warren Buffett e un moș expirat. Ideea e să facă o combinație. De obicei are 73$ împrumutați de la un tovarăș și caută cu efervescență pe YouTube, mai nou Reddit, pilula magică. Ceva bombastic, un pont mirobolant sau cum să ajungi milionar până la Crăciun. 

E fascinant câtă încredere în sine au oamenii ăștia. Atunci când un profesor de la Harvard cu sute de studii științifice în teșcherea explică cum stau lucrurile, miezul e convins că EL are dreptate. Nu contează că omul ăla a frecat un microscop 45 de ani sau a calculat evoluția tuturor activelor de pe glob o jumătate de secol. Precis o frecție cu usturoi îl va vindeca căci așa a auzit de la baba Lena de la colț.

Este senzațional ce poți să vezi pe grupurile de investitori pe rețele sociale. Procesul de dezbatere ori discuție e zero barat în formația noastră de estici. E un fel de fotbalizare a investițiilor. Dacă i se pune miezului pata pe vreun factor (growth, value, momentum, dividende etc.) ce face el în fața monitorului e literă de lege. Restul sunt niște idioți, doar strategia lui e cea mai tare. Dacă ar putea ar striga: campionii, campionii! Nici o problemă, dacă funcționează, dă-i bice meștere. Trăirile de galerie de echipă de fotbal sunt absolut penibile. Această bilă pe care ne aflăm toți e foarte diversă.

În educația frugală cel care are dreptate la masa din crâșmă e cel care e cel mai vocal. Restul ciocul mic. Miezul e genul care dacă află că ești +10% în depozit te va întreba ce îți cumperi de banii ăia și e convins că toți sunt proști: milionarii americani de pe YouTube, autorii de cărți, laureații Nobel. Din nefericire sau nu, ăștia sunt majoritari iar timpul nu va schimba nimic. Stati flexați, sunt foarte gălăgioși dar din păcate doar niște miezuri cu 73$ în cont pe care inflația îi devalorizează cu 5% anual. Vrei să nu devii un miez? Citește și deține active. Simplu.

*Acest delir în stil de pamflet deplorabil e scris la un vin alb și este dedicat tuturor celor care încheie ziua cu o șaorma cu de toate și bere la PET dar sunt îngrijorați de efectele pe termen lung ale unor medicamente.