Un FAQ cu aproape tot ce trebuie să știi despre ETF-uri

M-am gândit să pun aici o mică listă utilă de întrebări și răspunsuri cu aproape tot ce trebuie să știi despre ETF-uri. Lista nu are pretenția să fie completă, astfel dacă ai nelămuriri poți să le scrii fără menajamente în comentarii și le voi adăuga negreșit în listă.

Ce trebuie să știi despre ETF-uri
Sursa: de Pierre Dietz pe Pixabay

ETF-urile au foarte multe avantaje pentru micul investitor și se bucură de o mare popularitate în toată lumea. Dacă acum câteva decenii erau privite sceptic au ajuns să fie parte componentă din orice portofoliu serios. Dar să vedem care sunt principalele întrebări și răspunsuri pe acestă tematică:

Ce însemnă ETF?

ETF este prescurtarea de la Exchange Traded Fund adică un fond tranzacționat la bursă. ETF-urile sunt fonduri ce urmează un indice bursier, ceea ce înseamnă că urmăresc compoziția acestuia 1:1.
Dacă indicele crește, valoarea ETF crește iar dacă indicele scade, valoarea ETF-ului scade și ea. Majoritatea ETF-urilor sunt gestionate pasiv. Scopul unui ETF este de a genera performanța indicelui bursier din care se scad taxele anuale.

Ce este un indice bursier?

Un indice bursier este un coș de active care reprezintă o piață, de exemplu o regiune sau o țară. Urmărește performanțele acestei piețe și servește ca reper pentru investitori.
De exemplu, indicele bursier românesc BET reprezintă indicele de referință al pieței românești de capital.
Pe lângă indicii bursieri axați pe acțiuni, există și indici pe obligațiuni, materii prime, derivate, etc. Majoritatea indicilor sunt oferiți și calculați de către marile burse ori agenții de rating. Printre cei mai cunoscuți creatori de indici bursieri sunt de exemplu MSCI, FTSE, S&P sau STOXX.

Care sunt indicii cei mai comuni?

Există nenumărați indici, câtă frunză și iarba. Pentru că un ETF nu poate fi mai bun decât indicele replicat, alegerea acestuia este extrem de importantă. Nu alegeți indici exotici de care nu a auzit nimeni. Exemple de indici clasici pentru diverse regiuni sau țări:
– Pentru toată lumea: MSCI ACWI, FTSE All WORLD
– Lumea dezvoltată: MSCI World, FTSE Developed World
– Europa: STOXX600, MSCI Europe, FTSE Developed Europe
– Marea Britanie: FTSE 100, FTSE 250
– Germania: MSCI Germany, DAX, MDAX, SDAX
– America de Nord: MSCI North America, FTSE North America
– SUA: MSCI SUA, S&P 500, Russel 2000
– Asia: MSCI Pacific
– Piețe emergente: MSCI Emerging Markets, FTSE Emerging Markets
– Piețe de frontieră: MSCI Frontier Markets
– Companii mici: MSCI World Small Caps, MSCI Emerging Markets SmallCap

De când există ETF-uri?

Primele fonduri de investiții care au copiat un index există încă de la începutul anilor 70, inițial inventate în Canada și dezvoltate în Statele Unite. La începutul anilor 90 au fost aprobate primele ETF-uri care s-au bucurat de mare succes de exemplu legendarul SPDR, numit amical the Spider.
Ulterior au apărut și alți emitenți de ETF-uri, mai întâi în Statele Unite și în ultimii 20 de ani în Europa. La final de 2019 erau 1000 de miliarde € investiți în ETF-uri doar în Europa.
Recent ETF-urile s-au înmulțit în neștire. Fiecare emitent crează ETF-uri din ce în ce mai exotice sau care urmăresc diverse strategii active sau uneori chiar și câte o nișă de piață dubioasă. Oferta este de mii de ETF-uri de care nu are nevoie nimeni. Pentru un investitor serios, în opinia mea, importante sunt ETF-urile pe indici serioși cât mai diversificați.

Care e diferența între un ETF și un fond clasic de invesții?

Dacă investești într-un fond clasic de investiții trebuie să te convingi că managerul fondului urmărește interesul tău și nu vrea doar să te mulgă cu taxe și tăxulețe. De asemenea să nu aibă probleme de transparență, să fi avut în ultimii ani rezultate solide, să fie lichid, etc. Personal eu nu investesc în fonduri. Citiți spre exemplu cartea lui Fred Schwed Where Are the Customers’ Yachts? și vă lămuriți.
Câteva diferențe notabile:
– fondurile au un manager, ETF-ul în principiu, nu
– costurile sunt în general mai mari în cazul fondurilor
– performanța unui fond este doar extrem rar mai bună. Citește despre pariul lui Buffett cu fondurile de investiții.
– lichiditatea unui ETF este mult mai mare
– siguranța activelor este în cazul unui ETF mai mare
– oricine poate investii în ETF-uri, în unele fonduri doar cu anumite sume.

Ce avantaje are un ETF?

Există mai multe avantaje ca de exemplu: preț, flexibilitate, diversificare, lichiditate. În principiu ETF-urile sunt ieftine și costă adesea doar o fracțiune din ceea ce încasează fondurile administrate în mod activ. Evoluția unui ETF poate fi urmărită în orice moment: ele cresc și scad precum indicele pe care îl urmăresc.
ETF-urile sunt transparente, se tranzacționează la bursă și pot fi cumpărate și vândute oricând. Poate cel mai însemnat avantaj este cel al diversificării. Practic prin achiziția unui ETF micul investitor poate fi încă de la început diversificat în sute sau mii de companii.

Există ETF-uri axate pe alte active în afară de acțiuni?

ETF-urile sunt în zilele noastre create pentru aproape toate clasele de active: acțiuni, mărfuri, obligațiuni, piețe monetare, instrumente derivate.
Există, de asemenea, ETF-uri care urmăresc anumite strategii, pe scăderea prețurilor sau se specializează în anumite industrii sau țări.

În ce ETF-uri se poate investi ca cetățean al Uniunii Europene?

Începând din ianuarie 2018 există reguli clare ale Uniunii Europene pentru emitenții de ETF-uri. Aceste regului impun standarde ridicate de transparență.
Fiecare emitent trebuie să includă în descrierea ETF-ului două documente esențiale: informații pentru investitori (KIID) cât și un document care definește scopurile și riscurile ETF-ului în limba națională, ambele aprobate de autorități. Doar astfel de ETF-uri pot fi tranzacționate de rezidenții Uniunii Europene.

De unde știu dacă un ETF este aprobat în Uniunea Europeană?

Un ETF aprobat în Uniunea Europeană are în titlul prescurtarea UCITS care vine de la Undertakings for Collective Investments in Transferable Securities. Actualmente nu prea mai găsiți la nici un broker din UE astfel de ETF-uri neaprobate. Ba chiar mai mult, la mulți brokeri din afara Uniunii veți putea ca rezident european să cumpărați doar ETF-uri aprobate aici.

Ce este o metodă de replicare?

Fiecare ETF copiază un index. Această replicare se poate realiza prin două metode.
Metoda cea mai comună este replicarea fizică. Dacă ETF-ul respectiv deține titlurile indexului 1:1 acesta este o replicare completă. Replicarea completă nu este întotdeauna posibilă. Drept urmare au apărut alte proceduri de replicare care nu dețin toate componentele indexului. Unele ETF-uri folosesc un fel de eșantionare, procedeul se numește sampling.
Replicarea sintetică sau swap nu investește direct, practic nu deține efectiv activele ci doar le copiază virtual activele fiind asigurate. Datorită costurilor mai mici și unor considerațiile fiscale această metodă este destul de răspândită. În unele cazuri ETF-urile sintetice sunt capabile să reproducă indexul mai eficient.
Personal, eu nu investesc decât în ETF-uri cu replicare fizică. Aceasta fiind doar o preferință personală.

Cât mă costă un ETF anual? Ce reprezintă TER?

TER vine de la Total Expense Ratio și reprezintă costurile de administrare ale unui ETF. Acest TER se regăsește în descrierea fiecărui ETF și poate varia între 0,05% și chiar până la 1% anual din totalul investiției tale.
Să presupunem că ai cumpărat de 1000€ un ETF Vanguard All World cu un TER de 0,22% anual. Asta înseamnă că taxa pe care o vei plăti este de 2,2€ anual.

Ce reprezintă tracking error și tracking difference?

Teoretic cotația unui ETF și a indicelui urmărit ar trebui să fie absolut la fel. În practică acestea nu coincid niciodată 100%. Această mică fluctuație este denumită eroare de urmărire – tracking error.
Cauzele sunt complexe și normale mai ales în cazul unu ETF cu replicare fizică care cuprind mii de acțiuni. La ETF-urile replicate sintetic acestă eroare este aproape inexistentă.
Tracking difference reprezintă diferența între indice și ETF măsurată de obicei pe parcursul unui an. Acestă diferență este un criteriu de calitate a unui ETF.

Încasez dividende dacă dețin un ETF?

Și în acest caz ETF-urile sunt de două feluri: cumulative care nu plătesc dividende, acestea fiind automat reinvestite și cele distributive care plătesc dividendele. Dividendele se plătesc de la caz la caz diferit. Există ETF-uri care plătesc o dată, de 2 ori, de 4 ori pe an și chiar ETF-uri care plătesc dividende lunar.

Ce criterii sunt importante?

Aici depinde de fiecare din noi ce produs dorește în portofoliu. În principiu se pun următoarele întrebări:
– ce fel de active? (acțiuni, împrumuturi, mărfuri, etc)
– ce regiune sau țară?
– replicare fizică sau sintetică?
– acumulativ sau distributiv?
– care sunt costurile, TER?
– care are eroarea cea mai mică?
– se poate cumpăra la brokerul tău?
Despre unde afli răspunsuri la întrebările astea, vezi mai jos.

Unde pot să găsesc o bază de date cu ETF-uri?

Pentru a cerceta o bază de date cu toate ETF-urile aprobate în Europa, eu folosec două site-uri:
justetf site în germană, engleză și italiană, doar parțial gratis.
extra-etf site momentan doar în germană, toate informațiile sunt gratis.
Pe site-urile astea te poți juca în voie cu criteriile de selecție din filtre, apoi când ai găsit un ETF care îti place poți întreba la brokerul tău dacă acolo se poate achiziționa respectivul produs.

Unde pot să cumpăr un ETF?

ETF-uri poți să cumperi la orice broker serios. Procesul de cumpărare este simplu și se efectuează la fel ca pentru o acțiune. Există numeroși brokeri care folosesc conturi demo unde poți exersa cu bani virtuali.

Pot cu un singur ETF să investesc în întreaga lume?

Dacă nu ai chef să îți bați capul și vrei o soluție simplă și efectivă există varianta unui singur ETF care acoperă toate piețele de pe glob. În Uniunea Europeană, există 2 posibilități pentru acestă soluție oferite de marii actori mondiali ai ETF-urilor.
Prima variantă sunt ETF-urile celor de la iShares, HSBC sau Lyxor care investesc copiind indexul MSCI ACWI (MSCI All Country World Index) . Acesta investește în 1.516 firme la nivel global, la costuri de 0,25% până la 0,60% anual. Cel mai mare ETF pe acest index este cel de la iShares cu un volum de peste 1,4 miliarde euro.
A doua varianta este soluția oferită de firma Vanguard, care urmărește indicele britanic FTSE All World. În principiu este cam aceiași poveste, se investește la nivel global în peste 3.200 de firme, la un preț de 0,25% anual, cu un volum de peste 2,4 miliarde de euro.

Ce se întâmplă dacă firma emitentă desfințează ETF-ul meu?

Acest lucru se întâmplă destul de des în cazul ETF-urilor exotice care sunt axate pe piețe mici. În acest caz există două posibilități: fie ETF-ul desfințat se unește cu un alt ETF care investește în aceleași active, fie activele sunt vândute și primești banii înapoi la cursul zilei.

Ce se întămplă dacă emitentul ETF-ului dă faliment?

În acest caz sunt vândute activele și primești banii la cursul zilei. Activele dintr-un ETF nu aparțin emitentului. Prin alegerea unui emitent serios ca iShares, Vanguard, SPDR, Invesco evitați aceste bătăi de cap.

Ce se întâmplă dacă brokerul unde am ETF-ul dă faliment?

La fel ca la punctul precedent, activele nu aparțin brokerului. În cazul unui faliment activele pot fi transferate la un alt broker sau lichidate la cursul zilei. Și în acest caz alegerea unui broker serios cu o istorie nepătată poate reduce aceste griji.

Cam asta ar fi lista de întrebări și răspunsuri la care m-am gândit. În cea ce mă privește eu investesc actual în 5 ETF-uri pe lângă acțiuni individuale. Acestea sunt după cum urmează:

Detalii despre ETF-urile deținute de mine în link-uri, am scris câte un articol despre fiecare dintre ele.

Salutare!

3 răspunsuri la „Un FAQ cu aproape tot ce trebuie să știi despre ETF-uri”

  1. Avatar
    Adrian9 mai 2020 la 17:24

    Salutare, Mischu! Multe informații și toate foarte utile care cu greu pot fi găsite, în același loc, la nivelul ăsta de detaliu.

  2. Mischu
    Mischu9 mai 2020 la 18:53

    Salutare Adrian! Mulțumesc încă o dată pentru apreciere și motivația pentru articolele ce vor urma. Succes în continuare!

  3. Pingback: Un FAQ cu aproape tot ce trebuie să știi despre acțiuni - Mischu

Lasă un comentariu