Una din întrebările pe care și le pune fiecare Gigel care începe să cumpere acțiuni la bursă este: ce trebuie să verifice în cazul acțiunilor individuale. Firma X e bună? Azi am scris un mic ghid de investiții în acțiuni individuale, inspirat de la oameni mult mai deștepți ca mine. Acest ghid îl folosesc și eu pentru portofoliul personal și este adaptat propriilor mele nevoi.
Dacă Gigel are destulă minte, nu va cumpăra firme despre care a auzit pe Facebook, la cantina fabricii sau pe vreun forum de 2 lei. Studiul datelor fundamentale, a modelului de afaceri al companiilor este esențial. Cine nu are timp ori chef să să adâncească în astfel de îndeletniciri să o lase moartă. Alege mai bine un ETF bine diversificat, fixează o rată lunară și se ocupă liniștit de job și viață. Rezultatul va fi senzațional. Ponturi care te îmbogățesc subit, perla pe care încă nu a auzit nimeni, tradingul sunt baliverne pentru naivi.
Multă lume preferă să aibe în depozit pe lângă ETF-uri ori fonduri și acțiuni individuale. Pentru aceștia care au timp, chef și le place să citească ba chiar au făcut din asta un hobby, un astfel de ghid poate fi interesant de urmat. Să vedem ce poate cuprinde o astfel de listă. 10 întrebări simple înainte să arunci cu banii în vreo acțiune:
1. Îți permiți să pierzi banii investiți în respectiva companie?
Pornind de la celebra expresie nu pune toate ouăle într-un singur coș, ar fi bine să ai o diversificare sănătoasă. Chiar daca ideea unei firme foarte promițătoare te poate exalta, nu investii sume uriașe într-o singură idee. Multe din firmele existente dispar fără urmă. Ai mai auzit ceva pozitiv pe la burse de: Polaroid, Nokia, Yahoo…?
2. Înțelegi modelul de afaceri al firmei?
În general mă feresc ca dracul de tămâie de povești amețitoare sau pliante frumos colorate care îți promit luna de pe cer. E plin internetul de ponturi fierbinți, cum poți investi chiar acum în nu știu ce biotehnologie revoluționară care oferă leacul oricărei boli din univers. Crescut în jungla anilor 90 cred ca am dezvoltat un detector de bullshit foarte bine dezvoltat. Pe scurt: nu crede basme, înțelege foarte clar cum își câștigă firma respectivă banii.
3. Există vreun avantaj față de concurență?
Companii listate la bursă găsești pe toate gardurile. Atunci când alegi una dintre ele cercetează care este concurența și încearcă să identifici care este avantajul firmei alese de tine față de alte companii, acel celebrul șanț de apărare (moat, în lumea anglo-saxonă). Adică, pot fi înlocuite produsele ori serviciile firmei respective ușor și fără bătăi de cap?
4. Firma e profitabilă iar profitul este în creștere?
Personal evit firmele neprofitabile. Multe din companiile nou listate nu sunt pe plus iar pentru multe din ele profiturile sunt proiectate undeva în viitorul foarte îndepărtat. Eu nu mă grăbesc. Prefer modele de afaceri solide cu profituri în creștere în fiecare an (Earnings per share – EPS, trebuie să fie în creștere susținută) . Firme neprofitabile sau cu un profit aflat în scădere de la an la an, nu mă pasionează. Am de unde alege.
5. Dividendele cresc anual?
Dividendele nu sunt un mod de viață ori vreun criteriu esențial de selecție. Există firme foarte serioase care preferă să nu plătească dividende iar profiturile să le reinvestească în afacere, cercetare, marketing etc. Când însă firma respectivă oferă acționarilor o parte din profituri sub formă de dividende prefer acele firme care cresc dividendele an de an, au un nivel acceptabil și nu sunt doar un alibi. Creșterea dividendelor poate fi o adevărată comoară în timp îndelungat și se pot obține randamente spectaculoase în 10-20 de ani.
6. Rata de distribuție a dividendelor este sustenabilă?
Când o companie plătește dividende prea mari ar trebui să se aprindă becurile de alarmă și să sune clopoțeii. Rata de distribuție a dividendelor trebuie să fie sustenabilă, dividendele nu ar trebui să depășească vreo 75% din profituri (Payout Ratio). Atunci când dividendele oferite se apropie de 100% din profit sau chiar mai rău firma se împrumută să plătească acționarilor dividende, e clar că situația respectivă nu poate dura la infinit. Cândva petrecerea se încheie abrupt.
7. Compania este în datorii până la urechi?
Un alt aspect care îl urmăresc la companiile din depozitul personal este nivelul datoriilor (Debt Ratio). Ideale sunt companiile fără datorii căci acest statut le oferă niște libertăți imense, însă acestea sunt destul de puține. În principiu creditul poate fi motorul oricărei firme însă nivelul trebuie să fie suportabil cam 75%. Atunci când nivelul datoriilor crește peste 75% încep să-mi pun mai multe întrebări.
8. Firma deține un rating solid?
Firmele astea de rating nu sunt vreun buric al pământului însă finanțele mondiale le dau multă atenție. Mai mult, creditele luate de companii, respectiv dobânzile ori alte condiții pot fi influențate în mod direct. Merită aruncat un ochi și pe acest indicator de sănătate economică. În principiu mă atrage un rating de cel puțin “BBB+”.
9. Compania are obiceiul să cumpere propriile acțiuni?
Dacă o firmă ar fi o pizza și tu ai o foame de lup, probabil vei cumpăra o felie. La bursă lucrurile sunt oarecum difuze, pizza nu o poți vizualiza în mod direct. Astfel e o diferență uriașă dacă felia de pizza promisă vine dintr-o pizza tăiată în 12 felii ori dacă e tăiată în 120 de felii. Practic numărul de felii poate fi infinit. Și în cazul unei companii, acesta poate emite mereu noi acțiuni pentru a obține capital proaspăt și astfel numărul de felii crește iar tu ca acționar vei fi diluat. O firmă solidă poate cumpăra treptat propriile acțiuni și astfel numărul de felii să scadă. Tu ca fomist dorești varianta a doua, în nici un caz o diluare a acționarilor.
10. Compania are un preț atractiv?
Există nenumărate metode de evaluare a unei companii ori indicatori bursieri. Cei mai cunoscuți sunt raportul preț/profituri (P/E Ratio) sau raportul preț valoarea activelor (P/B Ratio). Aici e mult de citit și au curs râuri de cerneală pe această temă. Orietativ: un PE Ratio considerat sănătos este dpdv istoric 15, în vreme ce un P/B Ratio serios este sub 3. Lucrurile diferă foarte mult în funcție de industria în care activează firma respectivă ori creșterea profiturilor în viitor. Pe mine un raport preț/profituri de la 25 în sus mă fac sceptic și mă adâncesc și mai mult în analiza unei companii.
—-
Această listă este doar un punct de plecare și se vrea doar un imbold în a judeca rațional. Ce cumpără fiecare la bursă e alegerea personală, evident că există și alte păreri sau moduri cum se poate investi. Blogul ăsta nu o să-ți dea niciodată sfaturi de cum să te îmbogățești peste noapte, mai degrabă cum o să-ți construiești un depozit solid în timp îndelungat. Pagina mea nu înlocuiește cărțile despre investiții și nu se vrea vreun guru al bursei. Pentru cei care vor să se adâncească mai mult în materie, două cărți clasice:
- Benjamin Graham: The Intelligent Investor
- Philip Fisher: Common Stocks and Uncommon Profits
—–
Cam ăsta a fost delirul meu despre un mic ghid de investiții în acțiuni individuale pentru investitorul de cursă lungă. Rămâneți pe recepție cu urechile ciulite iar pentru întrebări, băgați un mesaj în rubrica contact. Dacă vreți să susțineți site-ul sunteți invitați pe Patreon.
Salutare și investiții raționale! Bääääm!