Investițiile serioase pe termen lung sunt cheia succesului. Asta este singura modalitate de a avea viitor pe piața bursieră. Așadar, dacă vă gândiți să investiți, nu vă lăsați influențați de istericalele ziarelor, internetului și a televizorului. Amintiți-vă că drumul de urmat este lent și constant. La bursă nu suntem la o cursă de 100 de metri ci la un maraton care trebuie să ne ducă portofoliul până la pensie. Am zis să scriu azi despre câteva principii de bază inspirate de alții mai deștepți ca mine pe care încerc și eu să le urmez.
Începe cât mai devreme
Probabil că metoda cea mai bună a investițiilor bune și solide este aceea în care lași timpul să-și facă treaba și magia dobânzii compuse să explodeze. Dobânda compusă este probabil unul din lucrurile cele mai dificile de înțeles de creierul uman, pentru că noi pur și simplu nu putem gândi exponențial.
Un mic exemplu de calcul arată ce randamente sunt posibile lăsând timpul să se desfășoare. Dacă luați deodată și investiți 10.000 € timp de 40 de ani cu un randament mediu de 8%, veți avea la final aproximativ 217.000 €. Dacă să zicem că ai ceva bulan nesperat și primești pe la 50 de ani cadou 100.000€ pe care îi investești 10 ani la același randament de 8% vei avea același rezultat, ba chiar cu 2.000 € mai puțin. Faza e, că sunt două puncte care trebuie menționate:
- dacă îți vezi de muncă și de viață cu cap, sigur vei investi mai mult de 10.000€ iar rezultatul va fi mult mai mulțumitor.
- că o să primești cadou 100.000€ e doar o fantezie.
„I made my first investment at age eleven. I was wasting my life until then.” Warren Buffett
Ține costurile în frâu
Investițiile de orice tip costă niște bani. Fie că vei cumpăra niște acțiuni ori vei achiziționa un ETF toate astea implică niște costuri. Puteți influența aceste costuri prin alegerea brokerului. De preferat este unul ieftin și bun. De obicei în viață, ce e foarte ieftin nu este întotdeauna cea mai bună alegere. În orice caz, reduceți costurile pe cât posibil.
Ca să fie clar, revin cu exemplul de mai sus, celebrii 10.000€ investiți vreme de 40 de ani:
- la costuri de 0% pe an veți avea în 40 de ani 217.000€
- la costuri de 0,25% pe an veți avea în 40 de ani 196.000€
- la costuri de 1,5% pe an veți avea în 40 de ani 119.000€
Acum trebuie spus că acele costuri de 0% anual le veți obține doar în cazul achiziționării unor acțiuni care se cumpăra și se uită de ele 40 de ani. În cazul ăsta mai există un mic detaliu: trebuie să alegi firmele potrivite… ceea ce e destul de greu.
Costurile de 0,25% anual sunt deja destul de standard în lumea ETF-urilor, ba chiar există ETF-uri solide ca S&P 500, sau All World care costă chiar mult mai puțin. Practic ai costuri reduse care nu influențează prea mult rezultatul final și în plus nu trebuie să ghicești firmele potrivite.
În ultimul exemplu am pus costuri de 1,5%. Astea sunt ucigașe pentru rezultat, înjumătățind suma finală. M-am uitat de curiozitate la ceva fonduri de investiții de prin România și nu m-am mirat deloc văzând că acestea taxează investitorii între 1 și 3% pe an. Să nu vă mirați că tocmai aceste produse sunt cele pe care băncile încearcă le bage oamenilor pe gât. Pe lângă faptul că la 3% nu faci în 40 de ani mare rahat, mai trebuie să ai încredere și în managementul fondului că se va ocupa responsabil de banii tăi. Precis! O să zboare în avioane private între Zürich și Frankfurt bând suc de roșii în vreme ce tu vei munci ca un idiot 40 de ani. Apropos, 10.000€ cu 8% pe an având costuri anuale de 3% sunt în 40 de ani doar 65.000€.
„When trillions of dollars are managed by Wall Streeters charging high fees, it will usually be the managers who reap outsized profits, not the clients. Both large and small investors should stick with low-cost index funds.” Warren Buffett
Stăpânește emoțiile
Bursa e mânată de emoție. Există întotdeauna o criză undeva sau o corecție sănătoasă a prețurilor. Tot timpul se întâmplă ceva în lume: vine un virus, începe un război, o inundație, un cutremur, se aruncă vreun dubios în aer etc. Pe lângă mici corecții care pot apărea de mai multe ori pe an, în medie la fiecare 7-8 ani va exista o cădere destul de sănătoasă a piețelor, ca cea pe care o trăim acum în prima jumătate din 2020.
Corecturile astea ale burselor sunt mânate în toate direcțiile de două tipuri de emoții. Pe de o parte sunt investitorii care intră în panică și vor într-un timp cât mai scurt să vândă tot ce au de frica sfârșitului lumii. Pe de altă parte când lucrurile încep să se stabilizeze sunt cei care vor să cumpere cât mai repede, cât mai multe acțiuni mânați de lăcomie și de teama de a nu rata creșterea prețurilor.
Nu este înțelept să investești copleșit de emoții, pur și simplu pentru că nu poți lua decizii raționale. În fiecare zi rețelele sociale și presa sunt doldora de știri, minuni și povești despre investiții. E interesat de citit dar nu e sănătos să vă bazați deciziile de investiții pe ce delirează ziarele. Practic trebuie să ne fie clar că ziariștii din asta trăiesc, din captarea atenției. 99% dintre ei nu dețin acțiuni.
“Remember that the stock market is a manic depressive.” Warren Buffett
Diversifică
Investițiile implică întotdeauna riscuri. Pot apărea din neant fluctuații bursiere, incertitudinea plății dividendelor, a randamentelor, a profiturilor sau fluctuația cursurilor de schimb valutar. Tot timpul se întâmplă un scandal, apare un concurent nou, un hype, o agitație. Dar nu e un capăt de țară, puteți reduce riscurile investind în diferite sectoare de activitate, țări și diverse tipuri de active. Aceasta se numește diversificare.
Poate părea atractiv să investești într-o singură companie care îți pare performantă și despre care simți tu în adâncul stomacului că o să stăpânească lumea. Ei bine, multe din firmele astea care sunt în atenția ziarelor și a televiziunilor se sting ca un foc de paie. Aș aminti aici multe firme ridicate în slăvi în urmă cu ceva ani: Motorola, Xerox, Nokia, Kodak, Polaroid…
Diversificare e sănătoasă în primul rând pentru că este o opțiune mult mai sigură. Prin urmare, diversificarea înseamnă că portofoliul trebuie să fie format din mai multe acțiuni. Dar care este un număr ideal de acțiuni deținute? Ca să fiu cât mai clar, nu există un singur răspuns corect. O să găsiți o grămadă de neni pe internet care sunt în stare să vă vândă 300 de seminarii pe tema asta. Depinde de fiecare dintre noi și de o mulțime de factori cum ar fi: orizontul de timp, strategia urmărită ori pur și simplu cum te simți mai bine. În general se consideră că 20 – 30 de acțiuni ar fi un portofoliu oarecum diversificat.
Sunt mulți guru ai investitului care se simt bine cu doar o mână de firme în portofoliu și sunt adepții concentrației maxime. Nu trebuie uitat că ăștia au firme și angajați care studiază companiile alea 10 ore pe zi și cunosc și ce au visat angajații în noaptea precedentă. Asta nu e o soluție pentru muritorii de rând, ăștia care mai avem și ceva de lucru, familie sau hobby-uri.
Dacă credeți că alegerea firmelor este o muncă prea complexă sau pur și simplu nu aveți timp să frecați menta toată ziua pe internet, puteți să cumpărați un ETF care să reflecte economia globală. Acest ETF va urmări automat evoluția economiei mondiale, va cuprinde câteva mii de firme și implicit va avea un risc mult mai redus. Practic vei fi diversificat de la primul euro investit.
“Diversification is the only free lunch” Harry Markowitz
Nu fi arogant
Aroganța e o chestie care mă scoate din pepeni în câteva secunde și cred că este una dintre cele mai mari greșeli pe care le-ar putea face un investitor. E plin internetul de articole, bloguri sau filme cu tot felul de specialiști care îți explică de ce au anticipat și trecut cu nonșalanță, fără emoții peste orice criză. Cei mai de speriat sunt cei care pot prezice orice mișcare a piețelor… te doare mintea.
Relax! Nimeni nu poate prezice nimic cu siguranță iar 99% dintre clovnii ăștia, mici vrăjitori cu derivate, cripto monede, Forex și abracadabra financiară sunt faliți și în datorii până peste urechi. Sunt o grămadă de studii pe tema asta pe net, multe din ele realizate de University of California care arată clar realitatea: majoritatea renunță în primii doi ani iar în medie un day trader are o performanță mult mai slabă decât indicele de referință. Mai mult decât atât, doar 1% din ei sunt profitabili în mod constant.
Toată industria creată în jurul acestor povești despre îmbogățire rapidă au un singur scop: vânzarea de cursuri, software, seminarii ori încasarea taxelor de tranzacționare. În cazul jucătorului de ruletă, singurul care face bani din asta este cazinoul iar în cazul day tradingului cel aflat în profit este doar brokerul.
„Only liars manage to always be ‘out’ during bad times and ‘in’ during good times.” Bernard Baruch
—–
Cam ăsta a fost delirul meu despre câteva principii de bază pentru investitorul de cursă lungă. Rămâneți pe recepție cu urechile ciulite iar pentru întrebări, băgați un mesaj în rubrica contact. Dacă vreți să susțineți site-ul sunteți invitați pe Patreon.
Salutare și investiții raționale! Bääääm!